M. mi-a trimis acest mesaj pe mail – songbird [@] email.ro – ca mulţi alţi dentofobici, după ce am scris despre teama de dentist şi cum am depăşit-o. I-am cerut permisiunea să public mesajul ei, în speranţa că mai multă lume va înţelege cât de gravă este situaţia şi că mulţi oameni/medici acţionează de multe ori în necunoştinţă de cauză în cazul dentofobicilor… şi se ajunge la situaţii cumplite.

“V-am gasit pe Internet cautand solutii si oameni care au trecut prin ce trec eu. Mai exact, am aproape 30 de ani si mai am doar 4 dinti in gura, restul s-au rupt, s-au tocit, s-au distrus efectiv. Nu mai pot manca, nu  mai pot merge in vizite, nu mai pot vorbi cum trebuie, sunt practic un deseu (asa ma simt). Si totusi, cand am ajuns intr-un cabinet stomatologic zilele trecute am inceput sa plang si sa tremur de groaza.

De mica am tot experimentat fel de fel de tratamente,  scos nervi pe viu, plombe puse fara anestezie si , ca sa nu mai am nevoie nici de anestezie au reusit niste medici sa-mi induca teama de ea, ca se pot intampla fel de fel de lucruri daca am probleme cu calciul, sau tensiunea mica…

Acum am aflat ca se poate face si altfel si doream sa aflu de la dvs mai multe detalii. Sincer am nevoie de o noua dantura, dar financiar momentan nu pot, mai ales ca am si o fetita de 9 luni cu care nu are cine sa stea decat foarte rar . As fi sperat ca macar relicvele, colturile care le mai am si care dor cumplit sa le pot scoate .

Sper sa iasa la un moment dat soarele (…) macar sa scot radacinile astea, care sunt focar de infectie – dar cat e durerea de pacatoasa si tot nu cred ca daca sunt treaza fac fata intr-un cabinet stomatologic . Traiesc un cosmar presarat cu mici raze de lumina aruncate de fetita mea. Doar Paracetamol sau Algocalmin iau…”

M., la fel ca mulţi alţi dentofobici din România, nu avea idee că se poate face anestezie intravenoasă, că poţi dormi pe tot parcursul intervenţiilor şi nu trebuie să mai treci prin nicio traumă…

M. nu ştia că, după normele europene, medicul stomatolog este OBLIGAT să-ţi facă anestezie locală, exceptând cazul în care tu specifici în fişă că nu doreşti deoarece eşti alergic/ă.

M. nu ştia că nu există “să nu prindă anestezia” şi că trebuie să te ridici de pe scaunul stomatologului şi să fugi atunci când eşti abuzat şi drepturile de pacient îţi sunt încălcate. Jur că aş depune mărturie la procese de malpraxis în astfel de cazuri!

Mi-am promis să fac asta, să ajut cu ce pot… deocamdată, o pot face doar prin cuvinte, dar sper ca ele să nu sune în gol şi lumea să înceapă să realizeze că dentofobia e o boală gravă şi e nevoie de mult timp, răbdare, resurse financiare, profesionalism din partea medicilor pentru a o depăşi.