Tag: leapsa

Motiv de aberat pe blog :)

Leapşa de la draga mea prietenă Adriana:

Sunt visătoare cu ochi deschişi, îndrăgostită, încăpăţânată, fericită, puternică.

Mi-aş dori ca experienţele viitoare să nu mă schimbe în rău.

Nu-mi plac măslinele, metroul, mizeria din oraş, nepăsarea noastră fără scuză.

Orice s-ar întâmpla, aş vrea să păstrez: dragostea lui Alec şi muzica.

Nu uit secunda în care am zâmbit pentru prima oară după operaţie; binele gratuit pe care mi l-au făcut atâţia oameni când eram rătăcită; cărţile pe care le-am citit cu sufletul.

Nu pot să-mi imaginez lumea fără muzică, dragoste, nelinişti.

Pot să descriu orice, mai puţin magia de-a scrie un cântec şi de a-l aduce apoi la viaţă pe scenă.

Urăsc ipocrizia, violenţa, minciunile…

Îmi plac buzele lui Alec, ciocolata, caffe frappe, cuvintele (în poezie sau proză), Celine Dion, zâmbetele întâmplătoare pe stradă.

Joc teatru - ba nu! :)

Puţini oameni mă cunosc cu adevărat – poate pentru că nici eu nu am reuşit încă. Sau e doar problema cu timpul… suntem prea ocupaţi să ne catalogăm înainte de-a ne descoperi.

Pregătesc un album mult-visat şi un proiect minunat (TWP)

Îmi place să cred că peste 5 ani voi fi cu adevărat mândră de imaginea mea din oglindă.

Nu suport promisiunile false, frustrările descărcate asupra celor care n-au nici o vină, răutăţile gratuite

Apreciez o cafea bună dimineaţa

Aş vrea să îmi petrec toate dimineţile într-o linişte dulce alături de iubitul meu, fără să ne grăbim nicăieri.

Mă tem de bombe atomice, câini, fluturi şi (doar puţin) de stomatologi.

Îmi pare rău că nu mi-am conservat mai bine dragostea până acum.

Aud cântece noi în fiecare zi… vreau timp să le gust, să le percep, să le scriu!

Văd în fiecare dimineaţă cea mai frumoasă privelişte din lume: zâmbetul lui Alec!

Nu îmi place de mine când spun lucruri şi abia apoi le conştientizez toate nuanţele.

Rar reuşesc să-mi păstrez zâmbetul şi mulţumirea o zi întreagă.

Păstrez absolut tot din Franţa, de la şerveţele până la reviste, pliante şi săpun de la hotel. Totul miroase a “frumos” acolo.

Nu sunt mulţumită de “industria” muzicală din România. Dar nici cei care o conduc fără repere nu sunt, aşa că… suntem chit.

Sunt confuzămai bine zis am fost, până să înţeleg care-i treaba cu dragostea şi familia.

Ar trebui sa renunţ la dulciuri şi Red Bull :P

Am nevoie de muzică şi dragoste în doze mari, pentru totdeauna.

Mai departe la Raluca şi Phoebs, cu multe complimente.

Săptămâna frumoasă

Săptămâna frumoasă este:

* săptămâna ce începe cu un sărut şi-ţi face poftă de mai mult

* săptămâna în care alergi din cuibul cald la job şi la emisiuni, săptămâna în care îţi porţi muzica pe aripi

* săptămâna în care revezi doi prieteni dragi după mulţi ani şi magia se reia de unde o lăsasei

* săptămâna în care îţi mai cunoşti un membru al familiei (în cazul meu, cumnatul) şi reuşeşti să nu faci o impresie dezastruoasă

* săptămâna în care primeşti o şansă extraordinară… nişte idei frumoase vor prinde viaţă curând şi s-ar putea să te includă.

* săptămâna în care deschizi o carte la care ai visat de mult şi te pierzi printre rânduri, uitând de chipurile din metrouri, ce au uitat să zâmbească.

* săptămâna în care realizezi, mergând prin ploaie, că nu ai nevoie decât de mâna lui în mâna ta şi de speranţe ca să fii fericită.

Leapşa cu autoservire de la Raluca. Cine mai vrea? :)

Scrisoare deschisă pentru Moş Crăciun

Cea mai dulce surioară, Sister Candy, mă provoacă să-i scriu o scrisoare lui Moş Crăciun. Şi, cum eu cred că dacă-ţi doreşti ceva suficient de mult, se va îndeplini… hai să-mi scriu visurile pe hârtie virtuală!

Dragă Moşule,

Există un cântec numit “Santa Baby” care le spune pe toate… Aş vrea să primim anul viitor o maşinuţă frumoasă şi nu neapărat foarte mare, cu care să ne cărăm sculele la concerte şi cu care să putem fugi în lume oricând ne vine cheful! Promit că dacă vom avea una, îmi fac curaj şi-mi iau permisul!

Acelaşi cântec spune bine că “there’s one thing I really do need: a ring… and I don’t mean on the phone!“. Anul acesta mă visez mireasă… sau pe-aproape. Dacă se poate, o nuntă la munte, cu foc de tabără şi multe chitări… sau încă un drum, pe furiş şi cu drag, pe străduţe franceze. Să spui “oui, de tout mon ame“.

Ce vreau să-ţi cer neapărat, dragă Moşule, e să nu laşi magia asta să dispară. Trăiesc un vis, cu arome de dragoste şi muzică şi scorţişoară… ai grijă să nu mă trezesc niciodată! Vreau să fiu mai bună, mai frumoasă, mai puternică. Totul ca să-l fac pe Alec fericit zi de zi!

Şi dacă tot vorbeam de muzică, îndeplineşte-mi un vis: albumul pe care îl aştept de nouă ani încoace! Fără complicaţii, fără compromisuri… doar o uşă deschisă spre micile mele minuni puse pe note. Chitara lui Alec, vocea mea, percuţii de vis, pop şi pop-rock împletite ideal – aş vrea să văd toate astea într-un melanj finisat. Şi cât mai multe concerte, ca muzica să ajungă la inimi deschise…

Pe final, vreau să mulţumesc… cuiva de sus sau poate doar celui de lângă mine… că am crescut, că mi-au crescut aripi, că am primul Crăciun într-o familie adevărată, că am învăţat să zâmbesc fără reţineri şi să-mi impun punctul de vedere, că am “ochi de pasăre fericită” şi vocea mai dulce, că iubesc fiecare dimineaţă, că mă îmbăt cu bucuria de-a trăi. Sunt eu, sunt iubită şi iubesc.

Îmi doresc un an cel puţin la fel de bun. Ai grijă de asta, Moş Crăciun :)

Cu drag,
Alexandra



Leapşa merge mai departe la Alec, Raluca Hippie, Raluca Mateescu, Pyuric şi Rebeca.

Forever Young

Tudor Chirilă lansează pe blogul lui un joc interesant:

Mi-a venit ideea unui joc. Se numeşte Forever Young. Hai să facem aşa. Să presupunem că aidoma mitului faustian incomplet şi fără să fim obligaţi la un pact cu diavolul ni s-ar acorda şansa să retrăim permanent trei momente din trecut.

Iată unde m-aş întoarce eu …

1. Club A, mult fum şi nelinişti… undeva în vara anului 2004… privirea lui căutându-mi privirea, ochii aceia mari căprui strălucind în întuneric… degete lungi şi buze ce îmbie… piesa “Vama Veche” pe fundal, paşi de dans stângaci şi căldura unei îmbrăţişări, apoi sărutul acela răscolitor care m-a urmărit ani în şir. Cuvinte schimbate în grabă, un număr notat într-un telefon pierdut mai apoi – şi numele lui, ca o şoaptă, răsunându-mi din amintire… Alec.

2. Prima oară când am cântat pe o scenă… Festivalul Vinului, Oradea, 2001. A durat vreo două minute până să pornească CD-ul cu negativul… eu aşteptam cu inima strânsă… parcă nici nu-mi mai auzeam gândurile. Pe intro-ul lung de pian, oamenii din primele rânduri se foiau plictisiţi. Apoi am şoptit primele versuri şi…. s-a făcut linişte. Lumina îmi bătea în faţă şi mă simţeam ca şi cum m-aş fi privit din afara mea, cumva. Apoi totul a curs firesc. Şi am ştiut că vreau să fac asta pentru tot restul vieţii.

3. Oricare din momentele petrecute în Franţa. E de ajuns să închid ochii şi mă simt acolo, cu mâna în mâna iubitului meu, cu privirea răsfăţată de imagini pe care le-am visat atâta timp. Totul e altfel acolo, marea mai caldă, aerul mai plin de parfum, ciocolata şi sărutările mai dulci. Vreme de două sptămâni, m-am simţit acasă.

Leapşa merge mai departe la Alec (sper să ai timp să scrii, mon amour!), Rebeca, Raluca, Phoebs, Gramo

Alexandra & Alec la Battle Of Songs

Dup cum ştiţi deja, avem o piesă în semifinalele concursului Battle Of Songs. Se numeşte “Ascultă-mă” şi e disponibilă pentru audiţie aici: http://www.battleofsongs.com/ro/track.php?id=2

Momentan, ocupă locul 5 în top, datorit voturilor voastre! Propun aşa: orice ar urma, să facem piesa asta cât mai cunoscută! Scopul ei, sugerat şi în titlu, e să ajungă la cât mai multe inimi!

Aşadar, prieteni bloggeri, tot ce vă cer e o însemnare de 5-6 rânduri în care să vă spuneţi părerea despre piesă, recomandând-o vizitatorilor voştri – doar dacă vă place piesa! Vă rog ca apoi să o daţi mai departe altor trei bloggeri pe care îi citiţi cu drag, ca pe o leapşă.

Hai să vedem cât de multe putem face împreună!

Ziarul Compact şi Dany a scris deja despre participarea noastră la concurs.

Contez mai departe pe sprijinul vostru: Phoebs, Pyuric, Edi, Laura, Buddha, Raluca “Aujourd’hui”, Sister Candy, Lady Starlight,  Ralu, Raluca Hippie, Rebeca, Andressa, Gramo, Banditul, Olix.

UPDATE: Patrick ne-a dedicat un articol pe blogul lui, Monden West.
Sabina are şi ea o însemnare despre noi – thanks girl!
Raluca ne vorbeşte de bine, printre aripi de fluturi! (Ralu dear, te rog să şi dai mai departe această “leapşă muzicală”)
Percuţionistul nostru, Adi Georgescu, ne susţine şi el cu un post pe blog.
Lui Manu i-a mers la suflet “Ascultă-mă”… şi asta se vede în cea mai recentă însemnare!
Frumoasa şi sensibila mea prietenă Laura ne e şi ea alături
Raluca Hippie ne susţine pufos, aşa cum mă aşteptam!
Ştirea despre participarea noastră la BOS apare şi-n revista JOY!
Blogul “CV-ul Vedetelor” anunţă participarea noastră la BOS.
Cristinei “Greieraş” i-a plăcut piesa, aşa că a scris frumos despre noi.
Jurnalistul Cătălin Cocoş ne recomandă pe blogul său.
Phoebs ne susţine, ca o prietenă adevărată ce e.